1.Este posibil să se aplice din nou?
Cretarea acoperirii înseamnă că baza de rășină din acoperire a fost deteriorată și degradată de lumina ultravioletă (în principal) și substanțe chimice, lăsând doar pudră de pigment liber aderând la suprafață. În acest moment, acoperirea și-a pierdut cea mai mare parte a funcției sale de protecție.
Dacă vopsea nouă este aplicată direct pe o suprafață cu cretă care nu a fost curățată corespunzător:
Aderență extrem de slabă: noul strat de acoperire aderă la pulberea liberă, ca și vopsirea pe nisip, și este extrem de ușor de dezlipit.
Aspect slab: pulberea se amestecă în noul strat de vopsea, rezultând o suprafață aspră, luciu neuniform și contaminarea culorii.
Eșec accelerat: problemele nerezolvate rămân, iar noua acoperire se va desprinde rapid și se va decoji din nou.

2.Cum să evaluăm în mod cuprinzător securitatea?
Evaluați nivelul de cretare: Frecați suprafața cu bandă adezivă sau mâna pentru a evalua gradul de cretare (ușoară, moderată, severă) conform ASTM D4214. Cretarea severă (pierderi semnificative de pulbere) nu justifică, în general, acoperirea.
Verificați starea substratului: verificați placa de zinc de sub zona de cretă pentru rugină albă sau roșie. Dacă este prezentă rugina, sunt necesare îndepărtarea minuțioasă a ruginii și aplicarea unui grund preventiv-de rugină, un proces mai complex.
Determinați obiectivul de acoperire: clarificați dacă este o protecție temporară (de exemplu, prelungirea duratei de viață cu 1-2 ani) sau o restaurare decorativă.

3. Care sunt pașii de bază amănunți de procesare?
Clătire cu apă-înaltă presiune: utilizați apă la presiune scăzută până la medie pentru a clăti și îndepărta praful și pulberea. Evitați pulverizarea directă cu un pistol de apă-înaltă presiune pentru a preveni deteriorarea stratului de acoperire rămas sau infiltrarea apei în cusături.
Curățare mecanică:
Metoda uscată: Folosiți hârtie șmirghel fină (de exemplu, 180-240 granulație) sau un tampon de curățat moale pentru a șlefui ușor și uniform întreaga zonă pudră până când este expusă o suprafață solidă, lucioasă. Aveți grijă să nu șlefuiți excesiv și să nu deteriorați stratul de zinc.
Metoda umedă: pentru suprafețe mari, poate fi utilizată sablare cu-presiune joasă (de exemplu, folosind un mediu de sablare din plastic) sau un agent de curățare specializat.
Curățare temeinică: Folosiți o perie curată, un aspirator sau aer comprimat pentru a îndepărta tot praful de șlefuit. Suprafața trebuie să îndeplinească standardul „fără praf, grăsime și particule libere”.

4.Cum să alegi reparația potrivită?
Straturi de finisare speciale pentru metale anti-coroziune: cum ar fi straturile de finisare din poliuretan acrilic și straturile de finisare cu fluorocarbon, care au o aderență excelentă, rezistență la intemperii și flexibilitate.
Testare de compatibilitate: aplicați o zonă mică, discretă ca strat de testare pentru a verifica aderența (test-încrucișat) și aspectul culorii, confirmând că nu există reacții adverse.
Potrivirea culorilor: diferențe de culoare acceptabile între acoperirile noi și cele vechi (diferențe de noutate și luciu); alege culori cât mai apropiate.
5.Care sunt condițiile pentru construcția standardizată?
Condiții de mediu: Aplicați pe vreme uscată, fără vânt, cu o temperatură adecvată (5-35 grade) și umiditate relativă sub 85%.
Metoda de acoperire: Se recomandă pulverizarea pentru grosimea și aspectul uniform al peliculei. Periajul sau acoperirea cu role pot lăsa urme vizibile.
Număr de straturi: Aplicați cel puțin două straturi pentru a vă asigura că grosimea totală a filmului uscat îndeplinește cerințele specificate (de obicei 60-80μm). Lăsați suficient timp de uscare a suprafeței între fiecare strat.
Tratamentul marginilor: O tranziție lină („margine subțire”) trebuie creată la joncțiunea straturilor noi și vechi pentru a minimiza diferențele vizuale.

